29/01/2021

Fonduri europene pentru Rădăuți: 7 milioane de euro prin GAL Urban Rădăuți, 9 milioane de euro la Spitalul Municipal

Scris de Unknown

29/01/2021


Consilierul local Florin Preda, managerul GAL Urban Rădăuţi, a spus la emisiunea Față în Față, realizată de Marius Cocoș la Radio VIVA, care sunt posibilitățile municipiului de a accesa fonduri europene în viitorul apropiat.

MC: Despre fondurile europene, consider că vorbesc cu un specialist. Din această perspectivă, deşi s-a vorbit mult despre GAL Urban Rădăuţi, încă n-am văzut mari împliniri. Peste 7 milioane de euro…

FP: 7,149 de milioane euro. La fondurile europene, faptele vin puţin mai târziu decât depunerea documentelor. Noi acum suntem în procedură de evaluare şi precontractare la Piatra Neamţ. După ce au fost aprobate de noi, şi avizate de minister că sunt corecte, au fost trimise la Piatra Neamţ. Se aşteptă contractarea şi, implicit, rambursarea banilor pentru drumurile deja asfaltate (str. Frâncei, Abatorului, Mihai Bodnar, Andronic Motrescu). Chiar dacă drumurile sunt asfaltate, noi am prins în ghid decontarea investiţiilor realizate în condiţiile legii după 1 ianuarie 2014. În condiţiile în care aceste drumuri au fost făcute prin licitaţie publică deschisă, am considerat că sunt eligibile pentru obţinerea finanţării. 1.388.000 de euro, bani cu care Primăria Rădăuţi va putea face alte investiţii.

Celelalte proiecte, Centrul Comunitar de Resurse, care va fi şcoală pentru copiii cu autism, şi locuinţele sociale sunt în curs de a fi depuse la Piatra Neamţ.

Mai avem proiectul, în care m-am implicat voluntar, referitor la Spitalul Municipal.

În ceea ce priveşte GAL Urban Rădăuţi, fondul a fost absorbit în proporţie de 98%. Au mai rămas 213.000 de euro economii, din zona mediului privat şi de la proiectele deja depuse. Tot ce a ţinut de noi s-a făcut, s-a avizat la Bucureşti. Proiectele fiind aprobate, este atribuţia primăriei punerea lor în practică.

Tot pentru primărie, am depus în regim de voluntariat 8 proiecte pentru achiziţia de echipamente IT, în scopul desfăşurării orelor online – tablete, calculatoare, desk-top-uri all in one, laptop-uri, camere video şi multe altele. Şi acestea urmează să se aprobe, în total cam 1,3 milioane de euro.

De exemplu, la Şcola generală Nr. 2 au primit deja aprobarea pentru prima etapă a proiectului. Cred că ei vor fi primii care vor accesa aceste fonduri.

MC: Am văzut o situaţie tensionată între primarul de Rădăuţi, Bogdan Loghin, şi managerul Spitalului Municipal, Traian Andronachi. Situaţia dezvoltă „multe pasiuni” în municipiul Rădăuţi.

FP: Nu m-a interesat deloc acest subiect. În cadrul şedinţei extrordinare de Consiliu Local, domnul primar a spus că va prezenta o situaţie în urma verificărilor făcute la spital. După ce voi studia documentul, voi fi mai în măsură să am o poziţie.

MC: Din ce am văzut eu, Spitalul Municipal Rădăuţi, în administrarea managerului Traian Andronachi, a reuşit să facă performanţă pe perioada acestei pandemii, suplinind în multe momente ce n-a mai putut să facă Spitalul Judeţean Suceava. Ca urmare, în momentul de faţă chiar am o oarece afinitate faţă de această conducere şi faţă de ce a reuşit să realizeze. Dar sunt de acord că trebuie să vedem toate lucrurile care se petrec acolo.

FP: Repet, nu cunosc prea multe detalii, nefiind aria mea de lucru.

MC: Dar la spital cu ce proiect v-aţi „înhămat” şi acolo?

FP: Un proiect în valoare de 9 milioane de euro. Achiziţia a 1.557 de echipamente, de la computer-tomograf, ecograf, PCR, până la 256 de paturi simple. Toate în scopul combaterii pandemiei de Covid şi în scopul sprijinirii activităţilor medicale de la spital.

MC: Mai ştiu că, tot în sprijinul comunităţii locale, există în plan un sistem de racordare inteligent la reţelele de gaz.

FP: Este un proiect în zona privată, pentru comunele Horodnic de Sus şi Marginea, unde sunt primari foarte implicaţi pentru comunităţile lor. În perioada 25-31 decembrie, primarii au fost acolo chiar şi am muncit împreună la depunerea acestui proiect. Este o valoare de 15 milioane de euro. Din experienţa pe care o am, am toată încrederea că acest proiect se va aproba. Cetăţenii din aceste localităţi trebuie să ştie că alegerile de primari pe care le-au făcut au fost unele foarte bune.

Noi, dacă vrem binele comunităţilor locale, nu trebuie să ţinem cont de partid, pentru asta ne-a ales populaţia. Indiferent de doctrină, trebuie să ne coalizăm pentru a dezvolta comunitatea. Şi acesta e un bun exemplu, cum 2 primari, din partide diferite, au făcut echipă pemtru a obţine acest proiect.

Una dintre condiţiile proiectului era ca acesta să vizeze peste 3.000 de unităţi locative. Nici Marginea. Nici Horodnic de Sus, nu puteau asigura 3.000 de consumatori casnici. Făcând acest parteneriat, au şanse foarte mari să obţină acest proiect.

Foarte important că era o oportunitate care nu trebuia ratată de nimeni, pentru că era vorba de co-finanţare zero.

MC: Sunt multe proiecte pe fonduri europene în zona privată din Rădăuţi, care au beneficiat de consultanţa dumneavoastră.

FP: Da, avem mulţi clienţi în mediul privat, datorită feedback-ului pe care aceştia îl oferă după ce văd că de la o propunere de proiect se ajunge la un proiect final. Acum doi ani am avut 40 de proiecte, anul trecut am avut 90.

MC: Deci fondurile acestea europene nu sunt doar o himeră.

FP: Nu, sub nicio formă. Un proiect făcut corect, cu bună intenţie, cu viziune pe termen lung, se aprobă fără nicio problemă.

MC: În exerciţiul acesta financiar, pentru următorii 4 ani de zile, ni s-au fluturat pe la nas, teoretic, foarte mulţi bani. Mulţi se duc pe infrastructură, pe dezvoltare, lucruri de care se ocupă Guvernul. Dar mai sunt multe fonduri la dispoziţia antreprenorilor. Care sunt acum direcţiile?

FP: Direcţiile principale sunt eficientizarea procesului lucrativ, cel puţin în cadrul zonei de producţie, energia verde şi utilizarea energiei din resurse regenerabile. Acum cu pandemia, au fost multe fonduri alocate în scopul reluării activităţii societăţilor comerciale sau micro-granturi pentru societăţile care nu au avut angajaţi. Au fost şi nişte fonduri care s-au alocat pentru capital de investiţii, se aloca 15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 150.000 de euro, cu o cofinanţare de 15%, bani care pot fi folosiţi pentru reluarea activităţii – de la plata taxelor restante, până la plata salariilor angajaţiilor sau materii prime şi utilaje în scopul eficientizării activităţii. Ceea ce este extrem de bun, mai ales că multe societăţi comerciale din România au fost închise pe perioada pandemiei.

Mai mult, avem Măsura 3. Pentru un punctaj maxim oferă de 3 ori profitul înregistrat în anul 2019, dar nu mai mult de 200.000 de euro şi nu mai puţin de 50.000 de euro, cu o co-finanţare de 36%. Zilele trecute am văzut că s-au găsit bani pentru suplimentarea acestui fond, astfel încât să beneficieze mai multe persoane juridice din ţară, un lucru extraordinar. De exemplu, pentru Măsura Capital de Lucru, fondul era disponibil pentru circa 5.000 de proiecte, acum sunt 19.000, de aproape 4 ori mai mult. Am suferit că nu putem accesa fonduri europene, acum se pare că se pune un mare accent pe acest aspect.

MC: Pare singura soluţie pentru a ajunge din urmă Uniunea Europeană. Pentru că, din păcate, noi suntem mai în coada clasamentului. Dar avem această şansă, să micşorăm decalajul…

FP: Eu sunt puţin mai optimist. Cu investiţii strategice şi debirocratizarea tuturor programelor, eu cred că cele aproape 80 de miliarde de euro vor fi epuizate cel mult la jumătatea perioadei. Dacă se va adopta aceeaşi politică adoptată anul trecut cu cele 3 granturi – Măsura 1, Măsura 2 şi Măsura 3. Programe mai puţin birocratizate ca acestea nu au existat până în prezent. În speranţa că aceste principii se vor adopta şi la nivelul localităţilor, pot să garantez că absorbţia de fonduri europene va creşte în următoarea perioadă.

Aşa vor veni, în mod natural, creşterea salariilor şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Dacă ne uităm, rata şomajului este destul de mare la nivelul ţării… Creând locuri de muncă, implicit banul circulă în comunitate.

Unknown

Despre autor