- de vorbă cu președintele Comunității Evreiești din municipiul Rădăuți, inginerul Igo Sigi Koffler
„În anul 1938 comunitatea evreilor din Rădăuți era foarte mare, mai precis, din 22 de mii de locuitori ai orașului, aproape o treime, șapte mii, erau evrei. Acum,
Comunitatea Evreiască din Rădăuți numără 38 de membri cotizanți, care pot fi considerați ca enoriași. Cu regret trebuie să spun că nu toți cei 38 sunt evrei „puri”, așa cum se zice, mai bine de treizeci dintre ei sunt din căsătorii mixte sau sunt copii dintr-o căsătorie mixtă, altfel spus numai șapte sunt evrei „curați”, a spus Igo Sigi Koffler.
Media de vârstă a celor din comunitățile evreiești din țară este ridicată
„Anul 1990 a fost un moment important în sensul că atunci foarte mulți evrei din țară, și din Rădăuți, au plecat definitiv în Israel. Dacă ar fi să dau exemplu din Rădăuți, ar fi chiar a unui fost coleg de serviciu, de fapt exemplul familiei Sonntag. L-am întrebat atunci pe colegul meu de ce pleacă și mi-a răspuns că nu are încredere în ceea ce va urma în România… Vreau să vă spun că media de vârstă a celor din comunitățile evreiești din țară este destul de ridicată, aproape de 70 de ani, o medie de vârstă îngrijorătoare. Inclusiv forurile ecleziastice evreiești, rabinii, sunt îngrijorați pentru că astfel se va ajunge la dispariția comunităților evreiești”.
Sinagoga Mare din centrul municipiului are 143 de ani
„Termenul corect este sinagogă pentru că numai în București este Templul Coral. La Rădăuți a intrat în limbajul uzual acest termen, templu, dar denumirea corectă este sinagogă pentru clădirea de lângă sensul giratoriu din vecinătatea Trezoreriei. Construcția sinagogii a început în anul 1870 și a fost finalizată în anul 1879, deci acum s-ar împlini 143 de ani. Încă de la numirea mea în funcția de președinte am fost interesat de starea sinagogii și mă bucur că am reușit să o reabilitez, mai mult, să inaugurez un punct muzeistic care cuprinde de obiecte de cult, înscrisuri și fotografii care au aparținut familiilor de evrei din localitate. Sinagoga este monument arhitectonic național și va intra și în lista monumentelor UNESCO.”
La Rădăuți au existat, în urmă cu 50 de ani, 15 sinagogi mici
„Țin minte că în anii ”70 existau 15 mici sinagogi sau case de rugăciune. Acestea se aflau pe străzile Libertății, 1 Mai, Topliței, Ștefan cel Mare… Până în anul 1990 au fost demolate câteva de către statul român, pentru crearea noilor zone edilitare, cu vrerea sau fără a Federației Comunităților Evreiești din România…., Nu știu exact, dar nici nu pot comenta. După 1990 fosta sinagogă, Școală de Rugăciuni, mai precis de pe strada Mărțișor colț cu Topliței, a rămas „în picioare” dar i-a fost retrasă „licența” de casă de rugăciuni, și am închiriat imobilul unei firme, păstrând forma și dimensiunile clădirii. Pentru cei care își mai aduc aminte, fosta Casă de Rugăciuni de pe strada Libertății a fost preluată de fosta ICRA, și apoi demolată chiar de noi, de Comunitate, după ce a fost scoasă din circuitul religios din cauza stării avansate de degradare.”
Mulți evrei care acum sunt în străinătate vin la mormintele rudelor pe care le au îngropate aici
„Starea cimitirului evreiesc pot să afirm că este destul de bună pentru că în urmă cu câțiva ani, prin niște donații care au venit din partea statului Israel, s-a realizat un studiu de fezabilitate prin care am reușit să facem o delimitare și o identificare a mai mult de două treimi din mormintele care există în acest cimitir. Au fost reparate aleile, s-au refăcut mai multe monumente, lucrările vor continua. Identificarea mormintelor a însemnat foarte mult, de altfel acest lucru a fost postat și pe internet, și de aceea mulți din evreii care acum sunt stabiliți în străinătate, în Europa sau în țări de pe alte continente, vin la mormintele rudelor pe care le au îngropate la Rădăuți. La noi nu există și nu au existat conflicte interetnice sau antisemite. Aici m-am născut, aici am copilărit, și nu-mi aduc aminte să fi fost vreodată probleme de acest fel. În urmă cu mai mulți ani a fost un incident cu niște copii teribiliști, de 14-15 ani, care desenaseră niște zvastici după ce văzuseră un film. Sub impresia acelui film puștanii au ajuns prin cimitir, loc unde doreau să înființeze o trupă satanistă… Au fost identificați de autorități și „temperați” imediat. De aceea pot afirma că la Rădăuți nu există probleme rasiale.”
Sunt mulțumit de relațiile cu Federația Comunităților Evreiești
„De fiecare dată marcăm marile sărbători cum sunt Anul Nou şi Hanuka, sărbătoarea luminilor. Fiind o comunitate destul de ferită de griji, în condițiile în care noi sprijinim alte comunități prin Federație, pot spune că sunt mulțumit de raporturile mele cu Federația Comunităților Evreiești. Nu am probleme de comunicare, nu există nici un fel de problemă. Pot spune că sunt mulțumit și de relațiile pe care le avem cu Consiliul Județean Suceava dar și cu Primăria municipiului Rădăuți, chiar aș aminti că recent am organizat o acțiune de curățenie în cimitir, cu sprijinul administrației locale.”
Au venit urmașii familiilor care s-au stabilit în SUA sau în Canada
„În Israel, în orașul Haifa există Asociația Evreilor Rădăuțeni condusă de un arhitect originar din Rădăuți. Am ținut legătura cu dumnealor și doresc să vă spun că mulți dintre cei care au plecat din țară vin în vizită la Rădăuți, aici aș aminti pe fiica doctorului Weich, un medic extraordinar de care rădăuțenii mai în vârstă își aduc aminte cu siguranță. La fel familiile Kosser, Livescu, Wolf și mulți alții…Au venit familii, de fapt urmașii familiilor, care sunt stabilite în SUA sau în Canada, chiar din cei care au părăsit România în jurul anilor ”40…”
Muzeu la Sinagoga Mare din Rădăuți
„Aș mai aminti că Federația Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreiască din Rădăuți au inaugurat, în prezența Ambasadorului Israelului în România, la Sinagoga Mare din municipiu un punct muzeistic care cuprinde de obiecte de cult, înscrisuri și fotografii care au aparținut familiilor de evrei din localitate. Proiectul de la Rădăuți aparține Federației Comunităților Evreiești, proiect în cadrul căruia au fost sau vor fi deschise astfel de puncte muzeistice în toate sinagogile din România. Cel din aici are un specific cu totul aparte, pentru că este cunoscut faptul că într-un anumit moment istoric, la Rădăuți, populația evreiască era majoritară. Pentru cei care doresc să afle istoria evreilor din Rădăuți este o ușă deschisă oricând. Sursele pe care le-am avut în realizarea acestui muzeu sunt Arhivele Statului, Biblioteca Națională a României, Institutul Național de Statistică, Prefectura Suceava, Primăria Municipiului Rădăuți, documentele și arhivele unor evrei originari din Rădăuți care trăiesc acum în străinătate, cât și alte înscrisuri pe care le-am obținut de la descendenții unor familii evreiești care au locuit cândva aici.”
A consemnat Luigi Bărăgoiu
