Profesorul Petru Bejinariu, reputat membru al Societății pentru Cultura și Literatura Româna în Bucovina, a plecat dintre noi, lăsând un gol în spațiul nostru cultural.
Petru Bejinariu s-a născut la 19.VI.1932, în Ciomârtan, com. Zamostea, jud. Suceava.
A absolvit Școala Pedagogică din Șendriceni (1953), Institutul Pedagogic Iași (1953-1955), Facultatea de Biologie – Geografie de la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1957-1960). A fost profesor la Colegiul Tehnic Rădăuți (1968-1978) și la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” (1976-1996).
A fost cercetător științific asociat la Institutul „Bucovina” al Academiei Române (1992-2004). A fost rectorul Universității Populare din cadrul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. A semnat în Analele Bucovinei, Revista de Pedagogie, Tribuna învățământului, Codrul Cosminului, Plai românesc, Crai nou, Monitorul de Suceava, Săptămânalul de Rădăuți, Moldova literară. Se numără printre Cetățenii de Onoare ai municipiului Rădăuți.
Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 29 mai, ora 13.00.
„Orașul Rădăuți înseamnă locul în care mi-am realizat cariera didactică, familia și aspirațiile de viață, dar mai cu seamă înseamnă cel mai important oraș din Bucovina, după orașul Cernăuți, azi în Ucraina. ” , spunea cândva prof. Petru Bejinariu
„Câte nu vrea omul să realizeze în viața lui?” – afirma profesorul Petru Bejinariu, cetățean de onoare al municipiului Rădăuți.
Domnia sa își mai amintea: „În timpul studenției, am fost solicitat de profesorul univ. dr. Filimon Cârdei să lucrez cu domnia sa la colectarea, ordonarea și clasificarea unor specii de insecte și anume libelulele. Mai multe veri la rând am recoltat de pe malul râului Siret astfel de insecte, pe care le-am ordonat în insectare și le-am dus la Laboratorul de biologie de la Universitatea Al. I. Cuza Iași. La absolvire, domnul profesor m-a solicitat să devin asistentul domniei sale și am acceptat, fiind o pasiune a mea dar și o onoare. După câțiva ani, Facultatea de Biologie a Universității ieșene s-a adresat cu solicitarea de transfer la Sfatului Popular al Raionului Rădăuți (atunci lucram la Secția Raională de învățământ), dar Secția de Cadre a răspuns că autoritățile raionale nu-s de acord cu transferul, fără să-mi comunice despre această solicitare. Abia mult mai târziu am aflat, dar un alt coleg era deja asistentul profesorului Filimon Cârdei. Așa se face că neșansa a fost transformată în șansă.”
De-a lungul vremii profesorul Petru Bejinariu, rămas la Rădăuți, a avut o activitate culturală deosebită. Decizia de a i se conferi titlul de Cetățean de Onoare a avut la bază aspecte cunoscute din activitatea profesională, culturală și politică, activitate eșalonată pe o perioadă îndelungată în municipiul Rădăuți și în, general, în județul Suceava. Profesor și director la Colegiul Tehnic Rădăuți (1968-1982), profesor și director la Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzachi (1982-1997), inspector școlar și șef al Secției Raionale de învățământ Rădăuți – au fost responsabilități în care a conlucrat cu elevii și părinții acestora, cu toți profesorii și cu personalul auxiliar și nedidactic, cu autoritățile administrației publice locale. În viața culturală a avut mai multe responsabilități, între care distinctă și de valoare a fost conducerea cursurilor de vară ale Universității Populare „Ion Nistor”, în cele 22 de ediții, adică timp de 22 de ani. (Cursurile de vară sunt organizate în ediții anuale, în șapte zile consecutive, pe secțiuni și cu forme de activitate specifice: prelegeri, conferințe, comunicări, lansări de carte sau reviste, excursii de documentare, aplicații ). La fiecare secțiune au participat 4-5 personalități: membri ai Academiei Române și cercetători de la Institutul „Bucovina ” Rădăuți, profesori universitari de la Iași, București, Suceava, Cernăuți, Timișoara, Bălți, Chișinău, profesori de la licee și școli gimnaziale, alți oameni de cultură de la alte instituții. Fiind beneficiarul unei astfel de colaborări, profesorul Petru Bejinariu a putut duce la bun sfârșit o nouă lucrare.
Este vorba despre o lucrare de memorialistică apărută la Editura „Septentrion” intitulată ,,Știință și educație”. ,,De data aceasta, autorul, cu experiență într-ale scrisului, ne oferă o carte în care prezintă membrii Academiei Române cu obârșia în Bucovina cu dorința păstrării identității acestei provincii istorice.” – scrie academicianul Dimitrie Vatamaniuc în cuvântul înainte. ,,Alături de datele și informațiile privind oamenii de știință și cultură confirmați la cel mai înalt nivel, cei 39 de membri ai Academiei sunt prezentați și în alte împrejurări decât cele ce privesc datele biografice. În paginile cărții sunt aduse studii și articole ale autorului publicate în ziare și reviste sau susținute în comunicări la Cursurile de vară ale Universității Populare „Ion Nistor”, pe care le-a condus timp de 22 de ani. Ceea ce este interesant pentru orice cititor sunt amintirile cu și despre membrii Academiei veniți la Rădăuți, Suceava sau Cernăuți. Oamenii de știință și cultură au răspuns invitației de a participa la cursurile de vară, dar și la alte manifestări cultural științifice, integral, prin efort financiar propriu. Cu cea mai mare frecvență, la astfel de activități, au participat academicienii: Vladimir Trebici, Radu Grigorovici, Liviu Ionesi, Alexandrina Cernov, Vasile Tărâțeanu, Gheorghe Platon și , evident, autorul rândurilor de față. Și tot originală este inițiativa de a așeza în carte un capitol intitulat <Mărturiile recunoștinței> în care sunt redate statuile și busturile înălțate în diferite localități din Bucovina, nume de străzi și instituții cu numele membrilor Academiei Române, titlul de cetățean de onoare atribuit acestor oameni de știință sau studii monografice publicate până în prezent.”, considera acad. Dimitrie Vatamaniuc, făcând referire la lucrarea domnului Petru Bejinariu.
Profesorul Petru Bejinariu a fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în județul Suceava pe listele PDSR. Despre această perioadă domnia sa își amintea:
,,O parte din concetățeni și respectiv din consilieri cunosc și aspecte din activitatea mea de parlamentar: 173 amendamente proprii, susținerea sau combaterea altor amendamente în comisia de specialitate, în Camera Deputaților și în Parlamentul României; 15 inițiative legislative; 73 de declarații politice; 151 de întrebări și interpelări adresate primului ministru, miniștrilor și instituțiilor centrale ale statului etc.În calitate de deputat de Suceava, am inițiat și sprijinit activități culturale la care participau deputați și personalul tehnic din Camera Deputaților, interesați de istorie și cultură, mai cu seamă de istoria și cultura Bucovinei. Aceste activități constau în introducerea unor teme de cultură în declarațiile politice cuprinse în programul fiecărei zile de marți dimineața, lansări de carte sau de reviste, întâlniri cu personalități din domeniul culturii etc. Bunăoară, în declarațiile mele politice am prezentat teme precum: Un mare cărturar patriot-Eudoxiu Hurmuzachi, Ion Nistor-istoricul ideii și unității naționale, Folcloristul Simion Florea Marian, Bucovina care ne doare-trei argumente și o concluzie, academicianul Radu Grigorovici ș.a. Și deputații și reprezentanții presei au apreciat acest demers despre care s-a scris și în diverse publicații. Cuvinte de apreciere a avut și Ion Rațiu. La fiecare apariție a ziarului fondat de domnia sa, Cotidianul, îmi aducea câte un exemplar dimineața în sala de ședințe a Camerei Deputaților și atunci când nu mă găsea cu privirea întreba: –Unde-i bucovineanul? Ulterior, la Camera Deputaților, s-a înființat și Clubul Ion Rațiu unde am participat la diverse manifestări culturale.
Consemnează Mălina ANIȚOAEI
